29 IULIE ~ Ziua Imnului National al Romaniei

"Pentru onoarea patriei si a drapelului, pentru faurirea unitatii Romaniei, noi am aparat pamantul sfant al tarii, lasandu-va voua, generatiile viitoare, o natiune libera si independenta"; "Ne plecam cu veneratie in fata sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, aparatori demni si viteji ai fiintei noastre nationale, iar la chemarea patriei vom sti sa ne jertfim si noi pentru pastrarea Romaniei". "Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,/ În care te-adânciră barbarii de tirani!/ Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,/ La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!" Versurile imnului naţional aparţin lui Andrei Mureşanu (1816-1863), poet de factură romantică, ziarist, traducător, un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluţia de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet şi etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică. Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Mesajul imnului "Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice. Imnul conţine acest sublim "acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la "paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la "Marseilleza" Revoluţiei franceze. Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate. Acest "acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele trei şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive. Istoria imnurilor naţionale ale României: ~ Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor (1862-1884) ~ Trăiască Regele (1884-1948) ~ Zdrobite cătuşe (1948-1953) ~ Te slăvim, Românie! (1953-1977) ~ Trei culori (1977-1989) ~ Deşteaptă-te, române! (1989-prezent)

Sa fie pace, pace pe Pamant...

În 21 iulie 1914, Consiliul de Coroană, întrunit la Sinaia, a proclamat neutralitatea României în Primul Război Mondial.În ciuda susţinerii de către Carol I a ideii intrării imediate în război alături de Puterile Centrale, cei prezenţi la Consiliu au votat cu o majoritate zdrobitoare în favoarea neutralităţii. Singurul care a susţinut punctul de vedere al regelui a fost Petre P.Carp. Deşi Consiliul de Coroană nu avea atribuţii decizionale, Carol I a respectat voinţa acestuia. O altă aliată a Puterilor Centrale, Italia a luat şi ea decizia păstrării neutralităţii.Votul Consiliului de Coroană din iulie 1914 a însemnat desprinderea României de alianţa cu Puterile Centrale şi a pus bazele intrării în război alături de Antantă, care avea să se producă în 1916. "Sa fie pâine pe masa/ Si toti ai casei acasa/ Si grâu-n brazda sa iasa/ Sa fie pace, pace, pace pe Pamânt."(Adrian Paunescu~Să fie Pace în Lume… )

Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene în România

20 Iulie, o Zi de Mare Sărbătoare,creştinii îl cinstesc azi pe Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul şi tot în această zi, sărbătorim Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene, precum şi Ziua Energeticianului. În anul 1913, pionierii aviaţiei româneşti l-au ales ca ” patron spiritual al aviaţiei ” pe Sfântul Prooroc Ilie. Primul zbor efectuat de către Românul Aurel Vlaicu în 1910, este marcat şi sărbătorit în data de 17 iunie, Ziua Aripilor Româneşti ”. Aurel Vlaicu a proiectat un nou avion, Vlaicu III, integral din metal, în 1913. Acesta poate fi considerat primul avion din lume construit în întregime din metal.În 13 septembrie 1913, s-a prabusit lânga comuna Branesti (aproape de Câmpina), pierzându-si viata.

Acasa la Stefan-Voda

“Moldova nu e a mea, nu e a noastră,Moldova nu e a strămoşilor noştri – Moldova este a urmaşilor, urmasilor nostri..." Ştefan cel Mare şi Sfant; Muzeul de Istorie Suceava prezinta istoria partii de nord a Moldovei din cele mai vechi timpuri si pana la cel de-al doilea razboi mondial. Un spatiu arhitectural amenajat adecvat, invita la o sobra si cumpatata intalnire cu trecutul, unde ne putem regasi identitatea culturala, dar si legaturile, influentele sau modelele apartinand unor popoare cu care locuitorii spatiului istoric romanesc au intrat in contact. Muzeul adaposteste si cunoscuta Sala Tronului, reconstituirea unui moment de la Curtea din Suceava in vremea lui Stefan cel Mare (secolul al XV-lea). 3 Iulie 2009, Suceava, Amintiri din istorie... prof. Elena-Diana Spiridon ,,Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare Seamăn pe lume nu are;Decât numai mândrul Soare Decât numai mândrul Soare…“