miercuri, 19 octombrie 2011
luni, 17 octombrie 2011
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI – ZIUA EROILOR
În fiecare an, la ziua Înaltarii Domnului, poporul român aduce un prinos de recunoştinţă eroilor neamului, care s-au jertfit de-a lungul istoriei, pentru apărarea credinţei şi a pământului strămoşesc.
Această zi importantă a creştinătăţii a devenit, după Primul Război Mondial şi o zi cu o deosebită conotaţie istorică, România fiind printre primele state europrne care a decretat prin lege statutul de sărbătoare naţională pentru această zi.
În acest an, cinstirea Zilei Eroilor se derulează în contextul împlinirii a 92 de ani de la crearea Societăţii “Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război” şi 7 ani de la reînfiinţarea acestei institutii sub numele de “Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor”
În Panteonul Eroilor Neamului se înscriu la loc de cinste şi ostaşii români căzuţi în luptele cu otomani din perioada seolelor XV-XVIII, pentru obţinerea autonomiei naţionale. De asemenea sunt comemoraţi astăzi şi ostaşii căzuţi în războiul de independenţă de la 1877-1878, în luptele de la Plevna, Griviţa şi Vidin. Românii care
s-au jertfit pe câmpul de luptă pantru păstrarea integrităţii teritoriale şi pentru recucerirea provinciilor româneşti pierdute atât în Primul Război Mondial cât şi în cel de-al Doilea Război Mondiale. Demn de menţionat este şi faptul că România a fost singura ţară care a luprat în perioada 1940-1944, atât în Răsăritul cât şi în Apusul Europei contribuind la scurtarea războiului cu aproximativ 6 lunii şi la eliberarea statelor din Peninsula Balcanică de sub regimul fascist. Însă consecinţele războiului şi ale Pactului Libbentrop-Molotov au fost nefireşti pentru noi, România înregistrând la 1945 mari pierderi umane, material şi, mai ales teritoriale, existând şi astăzi două state româneşti de o parte şi de alta a Prutului.
Nu trefuie să uităm niciodată că, eroi sunt cei care au scris cu sângele lor viitorul nostru de astăzi şi că, nu există erou fără o poveste tragică. Cinstirea mormintelor celor care s-au jertfit pentru ţară şi grija faţă de aceste morminte naţionale sunt datorii sacre ale fiecărui cetăţean român. Mormintele şi monumentele eroilor la care depunem coroane de flor, aprindem lumânări şi ne reculegem, reprezintă un simbol al dăinuirii noastre în timp şi al sacrificiului suprem pentru înfăptuirea idealurilor naţionale. Cultivarea patriotismului pleacă de la respectul faţă de neam şi de ţară, de tradiţie şi trecut.
Nu vom uita şi nu vor uita nici generaţiile viitoare de faptul că trebuie să fiim mândrii de înaintaşii noştrii, care au luptat aparând glia strămoşească, unitatea şi independenţa de stat a României.
Să oprim o clipă curgerea vremii, lăsând închipuirea, inima şi cugetul să lunece spre cerul albastru ori învolburat al trecutului, al legendelor, a istoriei care s-a scris cu lacrimi şi cu sânge. Să avem în faţa ochilor, câmpul de luptă plin de flori numite “EROI” care au facut să rodească sămânţa “UNIRII”. Să înţelegem că jertfa pe câmpul de luptă ne-a ajutat să fim ceea ce am fost şi vom fi!
vineri, 9 septembrie 2011
1 DECEMBRIE
Formarea României Moderne, această fructuasă şi mult râvnită victorie a fost rezultatul dorinţei de obţinere a unităţii de origine, istorie, limbă, datini, obiceiuri, idealuri şi aspiraţii ale românilor de pe întreg spaţiul românesc.
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român, anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale pentru obţinerea autonomiei, independenţei şi unităţii naţionale şi teritoriale a neamului românesc.
Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821,1848-1849, ca şi evenimente cardinale cum ar fi unirea de la 1859, proclamarea independenţei absolute a ţării de sub dominaţia otomană la 1878, consfinţită pe câmpul de luptă de armata română în razboiul din 1877-1878, precum şi adunările reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea străina de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia din 1918.
Memorabile au rămas de-a lungul istoriei cuvintele Primului Ministru al României de atunci, marele om politic IonI.C.Brătianu, la prânzul dat, pe 14 decembrie 1918, în onoarea delegaţiei din care făceau parte Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, Miron Cristea etc, pentru a prezenta, Regelui si Guvernului României, actul Unirii : “ Vă aşteptam de o mie de ani şi aţi venit ca să nu ne mai despărtim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de mari încat ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă. Bucuria noastra nu este bucuria unei singure generaţii. Ea este sfânta tresărire a întregului popor român, care de sute şi sute de ani a îndurat suferinţele cele mai crude, fară să-şi piardă credinţa neclintită în sosirea acelei zile care ne uneşte”
1 decembrie a fost adoptată ca zi naţională a României în 1990, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia din anul 1918, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România şi care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional
luni, 29 august 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)